Argentina,  Călătorii

Despre Fin del Mundo – Ushuaia –

Argentina era în gândurile noastre de-un timp îndelungat. Răsfoiam cărți despre ea, citeam bloguri, dar niciodată n-am ajuns la stadiul în care s-așternem pe hârtie planul de bătaie. Până într-o iarnă când, fără să lungim discuția, am luat biletele de avion și-n două săptămâni urma să aterizăm la capătul lumii în îndepărtata Ushuaia.

Fin del Mundo

Ushuaia se află în Tierra del Fuego, arhipelag despărțit de pământul principal al Argentinei prin strâmtoarea Magellan.

Numele

Tierra del Fuego înseamnă ținutul de foc, iar denumirea îi aparține lui Ferdinand Magelan, primul explorator european care a străbătut aceste locuri în 1520. Nu există dovezi că Magellan ar fi pășit pe una din insulele ținutului de foc, notând în caietele sale despre flăcările dese pe care el și armada le-au văzut pe uscat și despre temerile că aborigenii i-ar putea ataca flota.

Ushuaia tradusă aproximativ din limba indigenilor, yaghană, însemnă golf adânc.

Ushuaia vedere de la aerodrom

Vremea

Ni s-au adeverit în porții scurte toate bănuielile legate de vreme. Într-o singură zi a plouat ca și vara, cu stropi mari care făceau bulbuci pe asfalt, a fost soare orbitor urmat de ploaie mocănească cu vânt afurisit. Și peste toate astea, ne-a nins.

Vara Argentinei de sud

Portul Ushuaia

Ushuaia e cea mai activă poartă de plecare spre Antarctica și cel mai apropiat oraș de ținutul înghețat, cu doar 1000 de km distanță între ele. Majoritatea vaselor mari pornesc de aici, iar prețul unei croaziere de două săptămâni costă în jur de zece mii de dolari.

Da, 10.000 $$$.

Nu ne-am dus că prea se îngrămădeau cei vârstnici :)) În schimb am făcut o excursie pe apă spre Antarctica, am micșorat distanța dintre noi și ea cam cu vreo 100 de km.

În portul din Ushuaia

Orașul Ushuaia

Ca să populeze marginea pământului, guvernul argentinian a oferit stimulente fiscale extrem de generoase întreprinderilor care au ales să înființeze operațiuni în Ushuaia. Prin centru și prin port vei găsi magazine, cafenele, restaurante, cazinouri și nenumărate agenții de turism; nu neapărat imaginea pe care te-ai aștepta să o vezi la capătul lumii.

Ushuaia

Yaghanii

Canalul Beagle, pe care am navigat, a fost numit după nava HMS Beagle care executa primul sondaj hidrografic al coastelor Americii de sud în anii 1830 și care ulterior l-a avut la bord pe Charles Darwin.

Darwin a spus despre locuitorii ținutului de foc că reprezintă cea mai joasă formă a umanității de pe pământ, contrariat fiind de cum înfruntau băștinașii condițiile severe ale vremii. Yaghanii umblau dezbrăcați, uleiul pielii lor și grăsimea animală cu care se ungeau pe trup protejându-i de frig mai bine ca blănurile.

Înrădăcinați la capătul lumii de mai bine de 10.000 de ani, poporul yaghan a fost asuprit de coloniștii sosiți în a doua parte a secolului nouăsprezece, de marinari și de căutătorii de aur. Populația a fost decimată din pricina bolilor aduse de europeni.

În lume mai există o singură persoană cu sânge pur yaghan, o chiliană născută în 1928 care locuiește la 50 de km de Ushuaia în Puerto Williams.

Navigând pe Beagle am ajuns la vreo 10 kilometri de Puerto Williams.

”Paludine”

Ca și Patagonia, Tierra del Fuego e împărțită între Argentina și Chile. Ushuaia e cel mai sudic oraș, dar Puerto Williams din Chile e localitatea cea mai sudică. Nu are statutul de oraș fiind ocupată de aproximativ 2.500 de locuitori.


Jurnal

Am ajuns în Ushuaia după-masa, după un zbor lung cu escală în Buenos Aires.

Cum am mai spus, vremea a fost capricioasă. Meteorologii, anunțând prognoza pentru Tierra del Fuego, probabil înghesuie toate anotimpurile într-o presupunere ca să nu omită vreun fenomen.


A plouat domol vreo oră cât ne-am plimbat prin oraș.

Centrul e ocupat, ca mai toate centrele orașelor, de restaurante și cafenele, de buticuri sofisticate și magazine cu suveniruri. La capătul vestic este o alimentară, La Anonima care, într-un oraș așa de scump, este o adevărată binecuvântare pentru cei care călătoresc cu buget redus.

Bazarurile de suveniruri sunt foarte bogate în Ushuaia, amenajate frumos și oricâte ai vedea, următorul te îmbie să-i treci pragul. Multe dintre ele oferă ștampile (gratuite) cu ”Fin del Mundo” de pus în pașaport.

Întregul oraș e plin de motto-uri cu cel mai sudic, cel mai de la capăt, cel din marginea lumii, cel mai apropiat de Antarctica restaurant, trotuar, curs de golf, teren de tenis, cale ferată, parc, resort și etc.

Bar Ideal, nu e cel mai sudic bar, dar e cel mai vechi din oraș.

Ne-am adăpostit aici de ploaia în rafale cu stropi mari.

Când am ieșit, asfaltul ud strălucea ca oglinda în bătaia soarelui.

Apoi iar a plouat și s-a întunecat de auzeai pe stradă doar vaiete și ofuri, clichet de umbrele deschise și pași grăbiți spre adăpost.

Obosiți și înfrigurați ne-am retras la hotel pentru un somn de amiază târzie. Ne-am trezit la ora 23, adică unșpe’ noaptea, doar că era zi. Ne uitam ba la ceas, ba pe fereastră, iar la ceas, iar pe fereastră. Printr-o deschidere de nori pufoși am văzut soarele strălucind auriu deasupra vârfurilor înzăpezite.

Apus de soare în Ushuaia

A doua zi după ce am avut parte de soare și de ploaie, ba separat, ba îmbinate, s-a hotărât să fie și ninsoare.

A început să ningă de cum am început urcarea spre glaciarul Marțial. Fulguia ușor, ca de poveste, fără să fie frig, fără să bată vântul prea tare.

Glaciarul Martial

Martial nu e un glaciar mare, de fapt nu am văzut nimic din ce ne așteptam, gheață albastră sau imensitate de ghețar, dar drumeția până la el a fost frumoasă.

Above Ushuaia

De pe munte, pe o vreme senină se vede canalul Beagle și Ushuaia. La o aruncătură de băț mai încolo e Antarctica, dar la una mai zdravănă de o mie de kilometri.

Senzația e oricum faină. Să urci și să privești în zare spre cel mai sudic continent, că tot suntem în orașul cu cele mai sudice… orice.

După cum ne-am obișnuit, vremea s-a schimbat brusc iar ninsoarea de poveste s-a transformat în viscol. Potecile începură să dispară sub masa albă și valea era tot mai încețoșată.

Glaciar Martial

La coborâre ne-a prins un vânt năprasnic și-o grindină fină. Nu erau fulgi de nea, ci stropi de apă înghețați care cădeau ca un bici peste ochi și peste obraji. Înaintam cu pasul târșâit.

Aproape de pădure, ceața s-a risipit. A fost ușor să deslușim traseul, găsind direcția spre oraș.


Mai târziu ne-am plimbat câțiva kilometri peste o mânecă a canalului Beagle. Următoarea zi aveam să navigăm pe cursul strâmtorii apropiindu-ne de Chile.

Vas abandonat pe Beagle

Beagle Canal

Turul cu ”Paludine” a fost interesant și a reprezentat prima navigare cu o barcă cu pânze, prima întâlnire cu pinguinii, și-am fost cel mai aproape de ținutul înghețat.

Frumos cu barca mică a fost că ne-am putut strecura prin strâmtori pe care bărcile mari nu le pot trece și ne-am apropiat destul de mult de coloniile de cormorani și lei de mare.

Just smile and wave boys

Am avut noroc să vedem și o pereche de pinguini imperiali, specie endemică Antarcticii. Sunt cei mai corpolenți și, părerea mea, cei mai frumoși pinguini.

Pinguini Imperiali

Navigarea strâmtorii Beagle a fost cea mai frumoasă activitate intreprinsă la margine de lume. Ne-am bucurat de faună dar și de munții albi, de pajiștile înflorite de la poale, de insule stâncoase și ape de un albastru metalizat; de vântul din pânze și de aerul curat. A fost o experiență unică pe care descriind-o aș putea înșirui la nesfârșit metafore.


După trei zile petrecute la marginea pământului și dincolo de el, am lăsat Ushuaia în urmă, urcând în nord spre pustietatea Patagoniei.

Ushuaia nu se identifică cu capătul lumii, cel puțin nu dacă-ți imaginezi ca și capăt de lume un loc izolat, pierdut pe undeva, unde nu-i țipenie de om și nicio activitate nu se desfășoară.

Ushuaia, mai degrabă reprezintă capătul lumii agitate. Capătul întinderii de orașe, a dezvoltării urbane. Un loc cu farmec la care toate aceste sloganuri, deși exagerate, îi dau o energie frumoasă. Iar dezvoltarea are avantajele ei, sunt multe activități de care te poți bucura aici, în cel mai sudic punct al pământului.

”End of the world, beginning of everything”

Fin del Mundo

Pentru alte idei utile despre ce-ai putea face la capătul lumii, aici.


Spread the love

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *